luni, 18 iulie 2011

Japonia

Japonia a castigat campionatul mondial de fotbal ^.^ Nu am mai fost asa de fericita demult. Mai vorbim maine :P
Revenind. Sunt extrem de încântată că Japonia a câştigat acest campionat şi că Sawa a mai primit şi alte trei premii pe lângă cupă. Sincer, cred că această victorie a uimit pe toată lumea. Nu doar că Nandeshiko Japan au reuşit să treacă de semifinală şi să ajungă în finală, dar au reuşit să o şi câştige în faţa SUA. Ceea ce chiar mi se pare extraordinar, căci SUA, chiar şi în opinia mea, era cotată ca favorită. Însă japonezele au avut atitudine, ambiţie, calm şi nu în ultimul rând, tactică. După ce SUA a deschis scorul Japonia a egalat. În prelungiri, când SUA a marcat iarăşi, Japonia a egalat cu doar trei minute înainte de final. Iar la penaltiuri a avut avantajul atitudinii şi de aceea au reuşit să-şi păstreze calmul şi să îşi ascundă emoţiile. Şi asta a decis soarta jocului.
Nimeni nu s-ar fi aşteptat ca Japonia să ajungă în finală. Echipa nu ajunsese în trecut nici măcar în semifinală. Aseară Ţara soarelui răsare a demonstrat de ce e capabilă şi chiar dacă speram că o să facă un joc bun şi poate-poate o să câştige, după penaltiul lui Kumagai, când toată arena a izbucnit, pentru o clipă nici n-am ştiut cum să reacţionez. Speram, căci era ziua mea norocoasă, dar pe moment chiar nu mi-a venit să cred. Japonia avea destule dezavantaje faţă de SUA, printre care înălţimea şi lipsa de experienţă. Doar că aseară a contat mai mult norocul şi puterea psihică decât cea fizică, puterea de a nu te da niciodată bătut.
Iar pentru mine înseamnă mult mai mult decât primul loc la Campionatul mondial de fotbal. După rănile suferite în timpul celui De-al doilea război mondial şi ocupaţia americană, dar în primul şi în primul rând după cutremurul şi tsunami-ul din martie 2011, japonezii ne arată încă odată că sunt un popor unic, care ştiu ce înseamnă spirit de echipă şi disciplină. Pentru că talentul nu e totul. Degeaba ai aptitudini dacă nu le fructifici.
Şi având în vedere că fotbalul nu este extrem de popular acolo -ştirile sportive nefiind ştiri despre fotbal şi încă ceva dacă mai avem timp de emisie- dar şi prin faptul că, fireşte, fotbalul masculin e net superior ca popularitate. Şi în ultimul rând, părerea împărtăşită de mulţi japonezi, că e de preferat ca femeile să aibă grijă de casă, copii şi buget, nu să aibe o carieră de succes, ceea ce duce inevitabil la alegerea multor femei fie de a se angaja cu jumătate de normă fie la o slujbă din domeniul lor (actriţă, manechin, ospătar, bucătăreasă, cosmeticeană, asistentă,etc).S-au de a deveni casnică.
 Locul întâi câştigat de Japonia la Campionatul Mondial de fotbal feminin chiar e ceva.
Respect!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu