Uchiko este un oraş din districtul Kita, Ehime.
În ianuarie 2005 oraşele Ikazaki, din districtul Kita, şi Oda, din districtul Kamiukena, au fuzionat în oraşul Uchiko. Astfel, în 2005 oraşul avea o populaţie estimatvă de 20.782 locuitori şi o suprafaţă de 299.50 kilometrii pătraţi.
Prezentare
Oraşul tradiţional Uchiko este înconjurat de o mulţime de frumuseţi naturale şi este situat la 42 de kilometrii sud-vest de Matsuyama. Trei ape străbat regiunea: Oda, Nakayama şi Fumoto. Uchiko are şi câteva zone joase iar 70 % din teritoriul său este forestier. Solul este fertil iar principala industrie este agricultura, în special tutunul, ciuperci shiitake şi fructele, cum ar fi curmale japoneze, struguri şi pere nashi. Albiile râurilor sunt utilizate în special de către ferme. Terenurile agricole se pot extinde către coline şi munţi cu pante abrupte. În aprilie 2005 populaţia era în jur de 20.650 de locuitori. Pe tot parcursul anului priveliştile uimitoare, verdeaţa, munţii şi văile fertile oferă cetăţenilor din Uchiko atât sentimentul de odihnă cât şi de susţinere economică.
De la sfârşitul perioadei Edo (1603-1867) până la sfârşitul perioadei Meiji (1868-1912) Uchiko s-a dezvoltat şi a prosperat ca centru pentru producerea hârtiei şi cerii japoneze. La acea vreme districtele Yokaichi şi Gokoku au devenit industrializate iar locuinţele lor istorice încă păstrează unele vestigii ale vechii glorii a oraşului. În districtele Yokaichi şi Gokoku există o stradă cu case de negustori care au pereţi vopsiţi în nuanţe grave de alb şi crem, zăbrele, pereţi decorativi şi birouri în vechiul stil japonez. Această stradă tradiţională are în jur de 600 de metrii lungime şi în jur de 90 de locuinţe istorice se află încă aici. Campania pentru a păstra această veche zonă a oraşului a fost în desfăşurare încă din 1975 iar guvernul a desemnat această zonă drept "o zonă de conservare a importantelor construcţii tradiţionale" în 1982.
Laureatul premiului Nobel Kenzaburo Oe s-a născut în Uchiko.
Teatrul din Uchiko
Teatrul Uchiko-za a fost construit ca un teatru tradiţional de Kabuki în 1916 şi a fost faimos pentru interpretările de Kabuki şi de Bunraku (spectacol tradiţional de marionete). Pe parcursul timpului a devenit utilizat pentru spectacole de film, emisiuni de divertisment şi prelegeri, printre altele. În 1985 teatrul a fost restaurat la aspectul iniţial. Astăzi, Uchiko-za prezintă piese de teatru, concerte şi alte evenimente, incluzând popularele piese Bunraku. Uchiko-za este unic şi tradiţional datorită turnului tobelor taiko, pentru cele mai bune locuri, pentru rampa largă care duce la scenă de-a lungul unei părţi a publicului şi pentru scena rotativă, din lemn. Acest teatru este considerat un punct de atracţie a culturii şi arhitecturii japoneze.
Reşedinţa Kamihaga şi Muzeul cerii japoneze
Reşedinţa Kamihaga a fost construită în 1894 de către o familie ce era o ramură a clanului Honhaga (principalul clan din Uchiko). Familia Kamihaga a fost una dintre cele mai influente familii din Uchiko. Ei au pus bazele producţiei de ceară din Uchiko şi prin urmare familia a devenit foarte bogată şi puternică. Acum această elegantă şi tradiţională proprietate, cu o grădină spaţioasă, este folosită ca muzeu ce deţine expoziţii despre comerţ, despre stilul de viaţă al negustorilor şi despre producerea cerii. Aceste aşezăminte sunt desemnate drept o importantă proprietate culturală din 1990.
Festivaluri anuale
Târziu în aprilie: Festivalul plutelor, pe râul Oda.
5 mai: Festivalul zmeelor, Ikazaki.
Târziu în mai- începutul lui iunie: plantarea orezului, în Ikazaki.
6-8 august: Festivalul bambusului.
15 august: Festivalul focului, Oda.
Octombrie: Festivalul toamnei, Dansul japonez al leului.
Noiembrie: Momiji- admirarea frunzelor îngălbenite.
Decembrie: se deschide staţiunea de schi Solfa, Oda.
Cetăţeni notabili
Laureatul premiului Nobel, Kenzaburo Oe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu