Hiroshima- 66 de ani

În aceste, momente, acum 66 de ani, oraşul japonez Hiroshima fusese deja devastat de primul bombardament atomic asupra civililor. Explozia s-a produs la ora 8 şi 45 de minute dimineaţa, moment în care multe ceasuri din oraş s-au oprit pe loc. În acele momente şi în zilele ce au urmat au murit între 90 şi 166 de mii de oameni. Pentru a afla mai multe, puteţi citi postarea mea de acum un an, despre bombele de la Hiroshima şi Nagasaki. 
Deasemenea, vă recomand documentarul celor de la BBC, foarte interesant şi bine documentat, pe care unii s-ar putea să-l fi văzut la televizor în română, pe History. Eu l-am urmărit acum ceva ani şi mi-a plăcut foarte mult. Pe youtube l-am găsit în opt părţi, dar am în PC şi versiunea cu subtitrare în română, dacă doreşte cineva... Vizionare plăcută !

Hiroshima şi Nagasaki- 65 de ani

                                                                           Hiroshima

 

Pe 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay", pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica, primul loc unde este Hiroshima. O bomba pe baza de Uraniu cantarind patru tone si jumatate, poreclita “Little Boy” a fost aruncata deasupra Hiroshimei pe 6 august 1945. Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leaga delta raului Ota a fost tinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomica sa se inalte la 600 de metri de-asupra solului. La ora 8 si 15 minute, bomba a fost lansata de pe Enola Gay. A ratat cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o explozie atomica de 10 kilotone. Punctul vaporizarii totale a masurat 1 km in diametru. Distrugerea totala s-a produs intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km. La 4 km, tot ce era flamabil a ars, stergându-l de pe suprafata pamântului

Un nor în forma de ciuperca se ridica la peste 6.000 metri deasupra orasului Nagasaki, Japonia, în data de 9 august 1945, la numai câteva secunde dupa ce trupele USA au aruncat bomba atomica.

         

Acolo temperatura avea sa ajunga egala cu cea a soarelui. De obicei temperatura urca treptat, atinge un punct maxim si apoi scade treptat. Dar aici temperatura a atins punctul culminant intr-o fractiune de secunda, transformându-se intr-o sfera de foc cu peste câteva milioane de grade. Cei aflati sub punctul 0 s-au descompus, impregnându-se in pietre. Tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri da la acest punct zero. Primarul orasului Kabe, situat la 16 km de Hiroshima, a vazut fulgerul si a simtit caldura. La Academia Navala Japoneza de pe insula Eta Jima, situata la aproape 100 de km S-E de Hiroshima, elevii aflati in salile de curs au auzit un sunet surd, dar au simtit adierea unui vânt neobisnuit de cald prin ferestrele deschise. In comparatie cu acestia, ce vor fi simtit nefericitii de la Cartierul General al Armatei care au fost aproape de punctul zero? Nu au avut timp sa simta nimic pentru ca au murit cu totii, ori arsi, ori ucisi, de unda de soc, ori de radiatii. Cei care lansasera bomba erau la rândul lor ingroziti de pârjolul pe care îl provocasera. " Era o viziune înfricosatoare, o masa clocotitoare de fum gri-purpuriu si se vedea ca avea un miez rosu si totul ardea…" a declarat la sfârsit unul dintre piloti. Nici macar generalului Spaatz nu-i venea sa creada, când a vazut in hambarele americane de la Tinian cutia in care fusese ambalata bomba, ca un lucru asa de mic putea provoca un asa dezastru. In timp ce la Hiroshima totul ardea, 70000 de oameni murind in primele secunde si in zilele urmatoare înca 28000, la Tinian, eroii de pe Enola Grey erau sarbatoriti .

Vestea a ajuns la Tokyo destul de încet. La 6 august, mai precis la ora 8 si 17 min, operatorul de control al postului de Radio din Tokyo observa ca antena de la Hiroshima nu mai e in legatura cu statia. Era vid, liniste totala. Dupa câteva tentative infructuoase de a intra in legatura radio, încerca trei linii telefonice de ajutor. In zadar. Peste câteva minute, centrala cailor ferate japoneze constata o ruptura in circuit, putin mai la nord de Hiroshima. Încercarile prin telefon, sunt si ele zadarnice. Statul Major intra in panica. Cum se poate ca un oras de 343 000 de locuitori sa se volatilizeze? Telefon, radio, nici un contact. Abia mai târziu o voce parvine la Tokyo: este aceea a sefului unei gari situate putin mai la nord de Hiroshima. El se exprima confuz, vorbeste de o teribila explozie, despre "cerul cu o culoare stranie". Ofiterii ridica din umeri si-i reproseaza ca a baut cam mult sake la acea ora de dimineata. Statiile radio nu au înregistrat nici o formatie de avioane. Da, a fost un raid de 3 avioane americane, dar asemenea raiduri de recunoastere se fac zilnic, iar Hiroshima nu prezinta nici un interes militar si nici n-a fost bombardat vreodata de la începutul razboiului. Un pilot primeste un ordin sa zboare la Hiroshima, sa aterizeze, sa vada despre ce este vorba si sa revina pentru a face un raport. Pilotul zboara si vede infernul. Hiroshima, cat a mai ramas din ea, arde; e un câmp plat ca si cum ar fi fost supus suctiunii unui aspirator monstruos. Aeroportul este o îngramadire de fiare topite, din ceea ce au fost avioanele. Este complet impracticabil. Înspaimântat, pilotul pune avionul pe directia bazei navale Kuru, la 15 km spre sud. Raportul sau facu misterul si mai de neînteles. Cum a putut Hiroshima sa devina acest infern de jaratic, când n-a fost nici un raid aerian? Echipe de ajutor motorizat pleaca din Kuru, dar flacarile nu le permit sa se apropie de oras. De-abia dupa 12 ore de la cataclism, spre seara s-a putut intra in prima retorta in care avusese loc o reactie urmata de moartea atomica. Abia la 7 august, postul de radio japonez a difuzat un scurt comunicat: " Hiroshima a suferit distrugeri considerabile ca urmare a unui raid executat de catre câteva B 29. se pare ca un nou tip de bomba a fost utilizat. Investigatii sunt in curs."

                                

In timp ce japonezii îsi tratau ranitii, observând cu stupoare ce efecte poate avea aceasta bomba, americanii pregateau Nagasaki. La Tinian, in zilele ce au urmat dupa primul atac, a sosit si Grasunul.Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelasi tratament ca si Hiroshima. De aceasta data, o bomba pe baza de Plutoniu, poreclita “Fat Man” a fost aruncata asupra orasului. Cu toate ca bomba a avut o deviatie de aproximativ 2 km, totusi a fost distrusa mai mult de jumatate din oras. Populatia orasului Nagasaki a scazut intr-o sutime de secunda de la 422 000 de locuitori la 383 000. 39 000 de oameni au fost omorati, peste 25 000 raniti. Aceasta explozie a avut mai putin de 10 kilotone. Estimarile fizicienilor care au studiat fiecare explozie au fost acelea ca au fost folosite doar o miime din puterea explosiva a acestor bombe. In timp ce insasi explozia unei bombe atomice este destul de letala, puterea ei distructiva nu se opreste aici. Radiatiile atomice creeaza un alt pericol de asemenea. Ploaia care urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule radioactive. Multi supravietuitori ai exploziilor din Hiroshima si Nagasaki au murit in urma otravirii produsa de ploaia radioactiva.

Pe 8 august 1945, Uniunea Sovietica a declarat razboi Japoniei, asa cum fusese stabilit la Yalta si a lansat o invazie la scara larga a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operatiunea Furtuna de August).

Pe 10 august guvernul japonez si-a anuntat disponibilitatea de a accepta prevederile tratatului de la Potsdam din 26 iulie, cu singura conditie ca prerogativele împaratului sa nu fie afectate. Pe 2 septembrie a fost semnat armistitiul de pace, la bordul navei americane Missouri, aflata în golful Tokyo.

Astfel se încheie trista experienta a razboiului pentru japonezi, sau macar luptele directe caci japonezii au mai avut de suferit de pe urma razboiului si dupa semnarea acestui armistitiu.

             În noaptea de 5 august 1945 obiectul montat in baraca a fost incarcat la bordul avionului de tip B-29 ‘Enola Gay’ pilotat de catre colonelul de aviatie Paul W.Tibbets Jr. de 29 de ani. Pe langa pilot, in avion se mai aflau 11 oameni.

La 6 august ora 1 si 37 de minute de pe insula Tinian au decolat trei avioane meteorologice, indreptandu-se fiecare catre un oras japonez. La ora 2 si 45 de minute avionul B-29 ‘Enola Gay’ s-a inaltat mai greu ca de obicei, pentru ca avea o incarcatura de 7,5 tone peste cea obisnuita. Combustibilul pe care il avea in rezervoare reprezenta jumatate din greutatea totala a avionului. Avionul era escortat de un alt B-29 cu numele ‘The Great Artist’ (‘Marele Artist’).

Bomba care se afla la bordul avionului ‘Enola Gay’ a fost numita “Little Boy” (“Baietelul”) si avea 4,25 metri lungime, 1,5 metri diametru, aproximativ 4500 de kg si o ‘inima’ – un miez de Uraniu fisionabil, reprezentand 0,5% din greutatea totala a bombei. Bomba era prevazuta, de asemenea, cu dispozitive cronometrice, menite sa intre in functiune imediat dupa lansare, spre a impiedica explozia in urmatoarele 15 secunde. Dupa 15 secunde de cadere indicatoarele de presiune actionau o capsa reglata in asa fel incat sa provoace explozia lui ‘Little Boy’ la inaltimea precisa de 565 metri. Din cele 4 capse aflate in interiorul bombei, cel putin 2 trebuiau sa se declanseze exact la inaltimea fixata pentru ca sa se poata produce explozia. O alta serie de dispozitive de siguranta impiedicau explozia bombei la mai mult de 3000 de metri inaltime. Punerea la punct a acestei bombe pe baza de Uraniu 235 a necesitat sase ani.

Ziua de 6 august 1945 era o zi ca oricare alta, o zi obisnuita din viata unui oras japonez. La 9 minute dupa ora 7 s-a dat alarma aeriana. Un singur avion B-29 si-a facut aparitia la mare inaltime. S-a rotit de 2 ori deasupra orasului, apoi s-a departat si a disparut.

La ora 7 si 9 minute, ora Japoniei, avionul meteorologic ‘Straight Flush’ s-a apropiat de orasul stabilit in planul de operatii. Deasupra obiectivului principal vizibilitatea era optima, doar cativa nori se aflau in dimineata aceea pe cerul Hiroshimei. Pilotul avionului ‘Straight Flush’ i-a raportat prin radio lui Tibbets conditiile meteorologice. Tibbets a primit mesajul. Alegerea obiectivului era in functie de conditiile meteorologice. Obiectivele de rezerva erau orasele Kokura si Nagasaki, obiectivul principal – Hiroshima.

La ora 7 si 31 de minute la Hiroshima a sunat incetarea alarmei. Viata si-a reluat pe nesimtite cursul normal.

La ora 8 si 9 minute avionul ‘Enola Gay’ se afla deasupra Hiroshimei ascuns dupa nori. La ora 8 si 11 minute avionul s-a plasat in pozitie de lansare la o altitudine de 9500 de metri, iesind brusc din nori. Acum probabil ca putea fi vazut de pe pamant. La ora 8 si 15 minute din avionul ‘The Great Artist’ s-au desprins trei parasute. Ele sustineau instrumentele care trebuiau sa transmita prin radio o serie de date avionului insarcinat cu masurarea exploziei.

La ora 8, 15 minute si 17 secunde ‘Little Boy’ a prins sa spintece aerul, dupa care avionul a executat un viraj rapid de 158 de grade. Explozia trebuia sa se produca peste 43 de secunde. La 565 de metri deasupra pamantului capsa a provocat detonarea unei incarcaturi care a impins cu o viteza de 1500 de metri pe secunda un mic fragment de Uraniu 235 spre a-l face sa se ciocneasca cu unul mai mare, de forma conica, din acelasi Uraniu 235, amplasat in partea din fata a bombei. In acea clipa s-a produs explozia atomica, ‘Little Boy’ dezvoltand o energie echivalenta cu cea a aproximativ 13500 tone de Trinitrotoluen.

Si a izbucnit o lumina : parca s-ar fi dezintegrat o stea; a fost un fulger care a orbit 300 de mii de oameni si a facut sa dispara orice umbra chiar si din cele mai intunecate unghere. Dupa lumina a urmat explozia, dar aceasta n-a putut fi auzita decat la 40-50 de km de Hiroshima, fiindca pentru cei aflati mai aproape ea s-a transformat in tacere vesnica.

Si caldura care s-a produs a topit acoperisurile caselor, a prefacut orice fiinta in nefiinta, intr-o simpla umbra intiparita pe asfaltul strazii, ca o dovada de netagaduit a disparitiei sale. La 4 km de Hiroshima caldura le-a provocat oamenilor arsuri la fata si pe corp.

Si suflul provocat de explozie, care s-a napustit cu o viteza de 1300 de km pe ora dinspre sfera de foc, a smuls din temelii pe o raza de multi km patrati casele care mai ramasesera in picioare.

                       

Si a inceput ploaia : picaturi enorme si intunecate ca smoala, produse de evaporarea umiditatii din interiorul sferei de foc si innegrite de cenusa si de pulberea radioactiva, care au cazut odata cu aceasta ploaie de pamant.

Si vantul de foc care se pornise se intorcea catre centrul exploziei pe masura ce deasupra orasului aerul devenea tot mai dogorator. Iar apa raurilor s-a inaltat, inghitindu-i pe toti aceia care incercasera sa se salveze in ea.

De la momentul exploziei trecusera doar cateva minute. La 18 km de punctul lansarii doua unde de soc au lovit una dupa alta avionul ‘Enola Gay’, zguduindu-l puternic.

51 de temple avea Hiroshima dar n-a ramas in picioare nici unul. In loc de 20000 de victime pronosticate de Oppenheimer, se vor inregistra 78150 morti, 13983 disparuti si 37425 raniti. Pe o raza de 2,5 km de la centrul exploziei toate cladirile au fost distruse, facand loc unui desert atomic pe o suprafata de 11 km patrati (17000 de victime pe km patrat dintre care 8000 morti si disparuti).

   

Nici dupa aceste evenimente japonezii nu doreau sa capituleze. Dornici sa determine precipitarea evenimentelor intre Japonia si Rusia, americanii hotarasc sa devanseze cu doua zile lansarea celei de a doua bombe atomice, adica la 9 august, in loc de 11, cum era prevazut in planul initial.

La 9 august ora 3 si 49 de minute dimineata, un alt avion de tip B-29, condus de maiorul Sweeney, decoleaza de pe aerodromul din Tinian, avand la bord o bomba cu plutoniu de 5 tone, supranumita ‘Fatman’ (‘Grasunul’). Puterea ei de distrugere este de 20000 de tone de Trinitrotoluen. Au fost stabilite doua obiective : Kokura si Nagasaki, la libera alegere a lui Sweeney.

Ajuns la Sud de Kokura, maiorul constata ca orasul este acoperit de nori. Se indreapta apoi spre Nagasaki, in dreptul caruia ajunge la ora 10 si 58 de minute. Lanseaza bomba de la o altitudine de 9000 de metri. Se vor inregistra 73884 morti si 74904 raniti, adica 12000 de victime pe km patrat dintre care 6000 morti.

             

Dupa un sert de secol de la aceste evenimente, japonezii considera ca, daca lansarea bombei de la Hiroshima mai poate fi explicata, cea de a doua nu are justificare.

Astfel zguduitoarea istorie a bombei atomice se incheie odata cu sfarsitul celui de al doilea razboi mondial.

“Astazi –scria François Mauriac la 10 august 1945, dupa anuntarea celor petrecute la Hiroshima- lumea stie ca materia poate sa piara in ziua in care un om, poate chiar unul singur, va fi luat in sinea lui o asemenea hotarare.”

                       

                                                     Sadako Sasaki

     Una dintre cele mai faimoase figuri din origami-ul japonez este cocorul. De altfel, cocorul este foarte intalnit in toata cultura japoneza. Cocorul origami a devenit un simbol al pacii.
    Legenda spune ca aceluia care impatureste o mie de cocori (tsuru in japoneza) i se va implini dorinta din inima sa. O fetita pe nume Sadako Sasaki care a fost expusa radiatiilor in urma bombardarii Hiroshimei a crezut cu tarie ca daca va face cei 1000 de cocori se va vindeca. A reusit insa sa faca doar 664. A murit la 12 ani, bolnava de leucemie. Prietenii sai, impresionati, au continuat munca pe care ea o incepuse si a fost inmormantata impreuna cu 1000 de cocori. In amintirea ei, a fost facuta o statuie de granit care este asezata in Parcul Pacii din Hiroshima – o fetita care tie in maini un cocor cu aripile intinse. In fiecare an, statuia este inconjurata de mii de cocori de origami.

                               

                                                    Tanaka Kio

Tanaka Kio, o tanara mama a trei copii se afla la momentul exploziei bombei de la Nagasaki impreuna cu familia ei la 2 km de epicentru.
In ziua exploziei sotul ei a plecat impreuna cu mama lui intr-un alt sat dincolo de munte in timp ce Kio si copii a ramas acasa. Cand sirenele au incetat sa mai sune ea si socrul ei s-au dus pe camp la 500 de metri de casa. Nu au vazut decat o lumina galbena care i-a aruncat la pamant. Kio a fugit spre casa sa vada ce fac copii.S-a dus intai la cel mic si l-a gasit aruncat din holul de la intrare unde il lasase in bucatarie cu arsuri grave si tot negru. Fiul cel mare se juca afara cu prietenii la momentul expoziei care i-a provocat grave arsuri pe tot corpul. A avut insa puterea sa se intoarca acasa. Fetita a suferit la randulei multiple arsuri.
Kio a vazut apoi ca haina socrului ei este in flacari si s-a dus sa o stinga. Acesta disperat a strigat la ea . Camasa ei luase deasemenea foc insa preocupata pentru copii nu a simtit nimic. Cu arsuri grave si-au petrecut noaptea intr-un adapost. Pentru ca toate hainele lui Kio luasera foc aceasta a primit un kimono de la alta casa si a plecat a doua zi desculta cu copii pusi intr-o cotiga, si cu socrul spre un centru de prim ajutor din Michinoo . Toata familia suferea cumplit datorita arsurilor insa au reusit sa ajunga la Centru.
Acolo era plin de oameni iar altii continuau sa vina in speranta ca vor primi tratament. Kio nu vroia decat ca cineva sa-i ajute copii ignorand propia durere. La centru i-au spus ca nu pot sa ii ajute copilul cu nimic pentru ca va muri oricum. Cei cinci s-au intors acasa fara sa primeasca ajutor medical. Fiul ei cel mare a devenit tot mai slab pe zi ce trecea in final fiind atat de slabit ca nu mai putea manca. A murit la 3 zile dupa explozie pe 12 august. Bebelusul s-a luptat cu incapatanare sa traiasca pana in 21 august.
. Dupa razboi a crescut patru copii si pentru ca veniturile sotului nu erau suficiente a muncit cultivand legume pe camp si apoi vanzandu-le. La 80 de ani Kio facea acelasi lucru. A murit in 2006 la 91 de ani.

                            Flacăra păcii din Hiroshima

Tatsuo Yamamoto s-a dus la Hiroshima după bombardament să-şi caute unchiul, dar nu a mai găsit decât o flacără aprinsă de bomba atomică arzând în ruinele casei.
A luat flacăra şi a dus-o acasă, în oraşul Hoshino-mura. Cu ajutorul vecinilor, a ţinut-o apoi veşnic aprinsă pentru memoria unchiului şi ca o expresie a dorinţei de pace.
Flacăra a devenit un simbol pentru pace şi în august 1968 a fost transferată într-un monument al oraşului.
În 1988 flacăra a fost amestecată cu o flacără obţinută prin frecarea unor resturi de la Nagasaki şi a fost adusă într-un altar la templul Toshogu din Ueno, unde este aprinsă şi astăzi.

                                

CEASUL DIN IMAGINEA de mai jos a incremenit la ora exploziei atomice din Hiroshima: ora 8:15 a.m. Cel care il purta traversa in acele clipe un pod la doar 1.600 metri de locul unde bomba a atins solul. Se indrepta pe bicicleta catre locul sau de munca: o brigada de pompieri din Hiroshima. Dupa explozie, cu arsuri grave, a sarit in rau ca sa se salveze. S-a intors acasa, unde a murit doua saptamani mai tarziu.

                                        

Mitsuyo Furukawa era in gradina sa (1.600 metri de hipocentru) udand legumele. Grav arsa pe piept si maini, a ratacit prin zona pustiita o saptamana, cautand-o pe Mieko, fiica ei cea mai tanara, care fuese mobilizata pentru apararea antiaeriana. Aceasta este rochia pe care o purta in momentul exploziei.

Tetsuo Kawakami se indrepta spre locul de munca, aflat la 1.300 metri de locul impactului. Toata partea anterioara a corpului a fost arsa, iar pielea jupuita. Acest stilou, care i-a apartinut, a fost gasit lipit de pielea sa arsa.

Binoclul din fotografie era al lui Masami Tsuchiya, sublocotenent. Masami se afla in spitalul Armatei Intai (900 metri de hipocentru) pentru o apendectomie. Pe 7 august, un soldat i-a gasit cadavrul. Intrucat pielea si tesuturile moi fusesera lichefiate sub actiunea caldurii, a putut fi identificat dupa o bratara de la mana. Trebuia sa paraseasca spitalul in ziua deflagratiei.

Kimiko Nishimaru lucra la 800 de m de epicentru.Arsă pe tot corpul,s-a târât până acasă,unde a fost îngrijită de părinţii săi.Cu toate acestea a murit pe 12 august 1945.

                                  

Om vaporizat,în apropierea  băncii.

         

Catedrala Urakami,din Nagasaki.

                                                          Hiroshima astăzi

                 

     Cea mai apropiata clădire care nu a fost distrusă complet în urma bombei.

                                           

        Castel din Hiroshima

                               

                             

                                                      Nagasaki astăzi

  

Cam atât am avut de spus pentru azi. Când revin comentez.

Sursa: net